Raportul prezentat recent de către BNM asupra inflaţiei arată în mod distinct că Republica Moldova ocupă locul al doilea printre ţările europene cu o rată de 13,94 la sută în anul 2021. Se poate deduce în urma acestei constatări că asistăm la o devalorizare dramatică a banilor pe fundalul unor ritmuri galopante de creştere a preţurilor atît la mărfurile locale cît şi la cele de import.
Problemele care survin lovesc nemilos în toţi cetăţenii Republicii Moldova, în toate ramurile economiei naţionale, dar şi mai crunt, în agricultura ţării. E de menţionat că inflația nu vine niciodată singură, ci are ca şi însoţitor, ca factor încurajator, creşterea preţurilor la resursele energetice. Moldova nu a afişat niciodată pîna în prezent preţuri atît de mari la produsele petroliere, iar declanşarea acestor scumpiri în pragul lucrărilor agricole de primăvară decid din start soarta sectorului agrar din acest an.
Trebuie să spunem că atunci cînd se arată că inflaţia înaltă este un fenomen carcateristic acum majorităţii ţărilor lumii, nu facem decît să încercăm să găsim justificări pentru politicile promovate de instituţiile responsabile. Faptul că totuşi, în aceeaşi perioadă de timp au eixstat şi ţări care s-au încadrat în limitele unor cifre tradiţionale de 2 – 3 la sută, arată clar că deciziile noastre trebuiau să fie mai bine gîndite.
În acelaşi raport al BNM s-a anunţat despre creşterea ratei de finaţare cu 2 la sută, ceea ce ridică ştacheta pînă la 10,5 la sută. Deşi deciziile de acest gen fac parte din instrumentele tradiţionale de control asupra proceselor inflaţioniste, ne dăm bine seama că aceasta loveşte direct producătorul agricol, îndepărtîndu-l şi mai mult de resursele financiare. Creditele se scumpesc şi mai mult, iar ţăranul se pomeneşte dezgolit, dezarmat şi pus în faţa unui început de an agricol de care nu-şi poate lega speranţele. Fondul de subvenţionare a agriculturii, chiar cu acea creştere nesemnificativă pentru acest an, nu va putea acoperi necesităţile ţăranului, iar guvernarea se bîlbîie în a găsi bani pentru premiul anual cerut de angajaţii bugetari şi între promisiuni despre o agricultură cu pomi grei de rod şi cu agricultori fericiţi.
Dată fiind o asemenea situaţie şi în scopul neadmiterii unui trist sfîrşit de agricultură şi de sat în Republica Moldova, Federaţia Naţională a Fermierilor din Moldova insistă în vederea punerii în evidenţă a unor măsuri suplimentare .
Solicitat să comenteze situația respectivă, Valeriu Cosarciuc, Președintele FNFM, a declarat că problemele cu care se confruntă în prezent agricultura Moldovei atentează asupra securității alimentare a țării. ”Pentruu a crește fluxul de lichidități al fermierilor și avînd în vedere că în timpul pandemiei provocate de coronavirus, sectorul agroalimentar al Republicii Moldova își demonstrează încă o dată reziliența, continuînd să le ofere cetățenilor alimente sigure și de înaltă calitate, FNFM constata ca fermierii se confruntă însă cu dificultăți și cu o presiune crescîndă din cauza majorarii costurilor pentru inputuri, la care se adaugă scumpirea creditelor si avînd în vedere ca garantarea securității alimentare rămâne una dintre prioritățile Guvernului, FNFM propune ca Guvernul sa asigure urmatoarele: rambursarea a 35 % din valoarea facturilor pentru motorina folosita de fermieri pentru lucrările agricole; rambursarea a 35% din valoarea facturilor pentru fertilizanti folositi de Fermieri; întroducerea Schemelor de Plati directe la hectar incepand cu anul current; facilitarea accesului la finantare al producătorilor agricoli privati și procesatorilor privați de produse agricole prin elaborarea și implementarea Legii cu privire la Garantarea Creditului Agricol , care sa prevadă crearea Fondului de Garantare a Creditului Agricol în valoare de cel puțin 1000.000.000 lei; majorarea Fondului Național de Dezvoltare Agricolă și Rurală la o valoare nu mai mică de 4.000.000.000 lei.”
Valeriu Cosarciuc a adăugat că acestea, plus un șir de alte măsuri luate în sprijinul fermierilori, ar putea încuraja țăranul să facă agricultură.
”În caz contrar, lăsat fără bani, ţăranul se va trezi în situaţia de a alege între sărăcie şi abandonare a activităţii sale. Şi nu doar ţăranul.
Satul şi Republica Moldova vor rămîne cu nişte poze postate mai ieri pe reţelele de socializare în care aveau cîmpurile acoperite cu grîne, livezi şi vii, în timp ce cîmpurile de dincolo de geam vor arăta mult, mult mai trist,” a spus Presedintele FNFM.
FNFM ATENȚIONEAZĂ CĂ CĂ SCUMPIREA CREDITELOR LASĂ AGRICULTURA FĂRĂ BANI