INTERVIU
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare se află în prim plin proces de dezbatere publică a proiectului “Strategia Națională de Dezvoltare Agricolă și Rurală 2022-2027”. În interviul de mai jos, vedeți o primă opinie despre capacitatea acestui document de a găsi soluții pentru problemele cu care se confruntă sectorul agrar din partea domnului Valeriu Cosarciuc, Președintele FNFM.
– Domnule Cosarciuc, Federația Națională a Fermierilor din Moldova și-a arătat în mod constant preocuparea majoră față de contextul actual și față de perspectivele dezvoltării sectorului agricol în Republica Moldova, venind de fiecare dată cu propriile viziuni și abordări, acestea din urmă fiind generate de dialogul permanent pe care îl are cu producătorii agricoli din țară. În ce măsură Proiectul Strategiei răspunde așteptărilor Dumneavoastră?
În primul rînd, salutăm, în această ordine de idei, expunerea pentru dezbateri publice a Strategiei Naționale de Dezvoltare Agricolă și Rurală 2022-2027 (SNDAR 2027) și constatăm, cu recunoștința care se cuvine, că unele dintre abordările noastre se regăsesc în acest document.
Trebuie să amintim, totodată, că încă în aprilie 2021, în cadrul ședinței Consiliului Administrativ al FNFM, a fost adoptată, iar apoi remisă către Guvern și Parlament o Adresare motivată de situația grea din agricultură, care pune în dificultate, mai ales, fermierii mici și mijlocii, ajunși la limita abandonării activității în favoarea altor domenii sau chiar în favoarea părăsirii satelor și a țării.
FNFM este organizația care a recurs întotdeauna la critici abia după ce a considerat ca fiind epuizate celelalte instrumente de lucru, venind de fiecare dată cu propuneri concrete în vederea soluționării problemelor cu care se confruntă agricultura, iar odată cu ea, satul moldovenesc.
La o lectură atentă a proiectului Strategiei, am putut constata că propunerile formulate de FNFM se pierd ușor în formulări generale cu care operează autorii documentului, lăsîndu-ne doar o firavă speranță că cifrele cu care operăm noi, soluțiile pe care le propunem, schimbările pe care le cerem se vor regăsi mai tîrziu în șirul de programe naționale propuse spre elaborare și implementare ulterioară.
Ceea ce trebuie să spunem după o primă lectură e că Proiectul Strategiei nu este însoțit, așa cum cere regula, de un plan de acțiuni bine gîndit. În absența acestuia, nu putem vorbi de acțiuni concrete, de termenele de înfăptuire a acestora și, la fel de important, de mijloacele alocate pentru aceste acțiuni.
Dar și mai grav e că indicii de performanță atașați documentului certifică o gravă rămînere în urmă a agriculturii noastre în competiția ei cu țările apropiate, în special cu România și cu spațiul comunitar în ansamblu. Indicii de performanță arată că volumul investițiilor în agricultură (2,3 mlrd lei în prezent) va ajunge la 4 miliarde de lei, însă nu e decît o sută de euro pentru un hectar, în timp ce investițiile per hectar în România sînt în prezent de 480 Euro. Strategia nu face decît să arate că și în 2027 Moldova va pierde în continuare competiția cu aceste țări.
Din păcate, aceeași perspectivă e ”planificată” și atunci cînd este vorba despre productivitatea muncii în agricultură: 6980 euro per angajat în agricultură în Republica Moldova pînă în anul 2027, 18 mii de euro per angajat în România și 41 mii de euro în Uniunea Europeană actualmente. Dacă e așa, atunci despre ce fel de competitivitate mai poate fi vorba, despre ce fel de apropiere de standardele spre care tindem, cînd vor reveni cetățenii Republicii Moldova acasă, cînd vom avea agricultură performantă?
Îngăduim să credem că toate acestea se vor întîmpla drept consecință a unor politici clare, constante și pe potriva situației prin care trece sectorul agricol, însă experiența pe care o avem ne spune că se va consuma mult timp și mijloace, amînîndu-se nemotivat stoparea migrației rurale, creditarea prin asigurarea unor dobînzi rezonabile, susținerea organizațiilor de microfinanțare, subvenționarea creșterii prețurilor la inputuri agricole, introducerea cotei ”0” la impozitul pe venit pentru producătorii Mici și pentru Cooperativele de întreprinzător pe o perioadă de cel puțin cinci ani, creșterea Fondului de subvenționare, aplicarea și finanțarea schemelor de plăți directe la hectar, extinderea categoriei de vîrstă pentru tinerii fermieri, acordarea primei de instalare pentru tinerii fermieri care trăiesc la sate, elaborarea cadrului legal de pensionare în agricultură, construcția și amenajarea piețelor agricole locale și acordarea unui suport de 70 la sută din suma investiției, susținerea producătorilor de lapte prin acordarea de plăți directe și multe altele, pentru care am insistat și insistăm în continuare.
– Veți insista totuși cu completările și îmbunătățirile pe care și le dorește FNFM?
Evident. FNFM va continua discuțiile asupra documentului respectiv, inclusiv oferind o analiză comparativă fundamentată, în primul rînd, concret pe realitatea din sectorul agrar, pe care o cunoaștem foarte bine, și avînd ca argument principal experiența și practicile din afara țării. Trăim cu încrederea că solicitările noastre se vor reflecta cît mai fidel posibil în politicile agrare și în viitorul agriculturii noastre.
Sursă Ziarul ”Săptămîna”.
VALERIU COSARCIUC, PREȘEDINTELE FNFM: “Ne dorim ca în Strategia de Dezvoltare Agricolă, grija față de țăran să se vadă bine”