GENDER/BAROMETRUL DE GEN

Cum participa femeile si barbatii in politica si in procesele decizionale?

Primul studiu amplu din Moldova care abordează implicarea femeilor și bărbaţilor în politică și procesul decizional este Barometrul de gen. Scopul său este de a elucida elementele specifice de gen în politică (atitudinea generală faţă de implicarea bărbaţilor și femeilor în politică, în viaţa partidelor politice, intenţia de a candida, provocările specifice ale candidaţilor și candidatelor în electorală, activitatea în calitate de aleși/se locali/e), precum și în procesul de luare a deciziilor (gradul de informare cu privire la procesul de dezvoltare comunitară, priorităţile locale de dezvoltare, implicarea la diferite etape ale actului decizional).

Așadar, în urma studiului (din 2017), s-a ajuns la următoarele rezultate/constatări:

Percepțiile față de rolurile tradiționale de gen

Aproximativ 20,5% din respondenți indică o lipsă a stereotipurilor de gen. Această estimare este bazată pe răspunsurile cu privire la rolurile decizionale în cadrul familiei și a percepției cu privire la datoria bărbatului de a aduce bani acasă. Aproape 58,3% din respondenți împărtășesc, cel puțin, unul din stereotipurile de gen (fie că sunt de acord că este mai mult responsabilitatea bărbaților de a aduce bani în casă sau că deciziile trebuie luate preponderent de un singur gen), iar 21,2% din respondenți susţin ambele stereotipuri de gen. În ultimii zece ani, percepțiile cu privire la rolurile tradiționale de gen nu s-au îmbunătățit semnificativ. Rezultatele sondajului de opinie arată că în anul 2016, 64% din respondenți erau de acord cu afirmația că responsabilitatea bărbatului este de a aduce bani acasă, iar a femeii de a avea grijă de familie și gospodărie, cu 3 puncte procentuale mai puțin comparativ cu anul 2006.

Percepțiile cu privire la participarea femeilor în politică și procesul decizional

Au evoluat pregnant. Întrebați dacă în administrația publică, politică sau locul de muncă este de preferat să conducă bărbatul, femeia sau genul nu contează, aproximativ 72% din respondenți au ales ultima opțiune în 2016, cu 11 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul 2006.

Deși, în mare parte prioritățile comunitare de dezvoltare sunt similare pentru femei și bărbaţi, există și diferențe relevante. Vorbind despre implicarea femeilor în procesul decizional local, În topul priorităților comunitare de dezvoltare, susţinute de bărbați, se află:

(i) repararea drumurilor și a podurilor (64%), (ii) îmbunătățirea accesului la apă și canalizare (50,1%), și (iii) iluminarea stradală (23,1%). În topul priorităților comunitare de dezvoltare pentru care pledează femeile se află: (i) repararea drumurilor și a podurilor (60,8%), (ii) îmbunătățirea accesului la apă și canalizare (44,9%), (iii) investiții în școli, grădinițe, instituții extrașcolare (21%) și iluminarea stradală (21%). Existența diferențelor în ceea ce privește prioritățile comunitare de dezvoltare încă o dată subliniază importanța reprezentării echilibrate a tuturor grupurilor din societate, precum și a unui proces decizional local transparent și incluziv.

Rata generală de participare a femeilor și bărbaților la luarea deciziilor la nivel local

A scăzut în ultimii 4 ani.

Descreșterea nivelului de participare în cazul bărbaților este mai semnificativă, ceea ce determină o pondere mai mare a femeilor care se implică în procesul decizional local. În anul 2012, un studiu care măsura implicarea femeilor și bărbaţilor în procesul decizional atesta un grad de implicare a bărbaţilor mai mare comparativ cu cel al femeilor, iar în anul 2016 această tendinţă s-a inversat. Astfel, în 2016 deja mai multe femei participă la adoptarea bugetului localității, la luarea deciziilor cu privire la atragerea investițiilor, la elaborarea planului strategic, a proiectelor comunitare etc.

Cetățenii din localitățile, unde în fruntea APL se află o femeie, sunt semnificativ mai satisfăcuți de activitatea acesteia

În cazul comunităților cu femeie primară, nivelul încrederii (a celor care au foarte multă încredere) este de 34%, comparativ cu 6% în cazul comunităților în care primarul este bărbat.

Implicarea bărbaților și femeilor în politică

Cu cât funcția politică este mai importantă, cu atât crește preferința respondenților pentru un bărbat. Aproximativ 10,8% din respondenți afirmă că pentru funcția de președinte al Comitetului de părinți la școală ar prefera un bărbat (31,6% ar opta pentru o femeie). În funcția de director de școală, 17,8% respondenţi ar da întâietate unui bărbat, iar 23,5% – unei femei. Funcția de primar este asociată preponderent cu genul masculin (33,2% optează pentru un bărbat și doar 11,7% ar accepta o femeie). Cel mai mare decalaj a înregistrat opţiunea pentru funcţia de președinte al țării – 40,5% din respondenţi ar prefera un bărbat în fruntea statului și doar 7,6% – o femeie. Femeile reprezintă cel puțin 40% din activul partidelor politice. Această constatare infirmă ipoteza precum că numărul mic de femei candidate ar fi explicat prin numărul mic de femei din partidele politice.

Pentru femei, în general, decizia de a candida la alegeri este una mai dificilă.

Ele în proporții mai mici au considerat la acel moment că sunt pregătite suficient ca să ocupe funcția pentru care au candidat. Astfel, aproape fiecare a cincea femeie (18,7%) și doar 10,9% bărbați candidați au afirmat că la momentul luării deciziei de a candida nu se simțeau pregătiți pentru funcția la care urmau să-și propună candidatura.

Evoluția generală a percepțiilor față de rolul genurilor în societate

Timp de zece ani stereotipurile cu privire la rolurile tradiționale de gen nu s-au schimbat semnificativ. În anul 2006, 68% din respondenți considerau că responsabilitatea bărbatului este de a aduce bani acasă, iar responsabilitatea femeii este de a avea grijă de familie și gospodărie. În anul 2016 ponderea respondenților, care sunt de acord cu această afirmație, a scăzut doar cu 3 puncte procentuale.

Participarea la procesul decizional

Nu există diferențe semnificative de gen la nivelul de preocupare față de modul în care decurg lucrurile în viața publică din Moldova. Dacă exprimăm nivelul de interes prin frecvența discuțiilor pe marginea problemelor țării sau a comunității, femeile aproape la fel de des poartă asemenea conversații, iar diferențele sunt nesemnificative, ţinând cont de faptul că ele alocă mult mai mult timp pentru o serie de activități casnice. Cercurile sociale apropiate, precum familia, prietenii, vecinii unde au loc discuții de acest gen, sunt comune atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

În percepția publică rămâne valabilă tendința de a vedea rolul mai mic al femeilor în luarea deciziilor.

Fiecare al treilea respondent susține că la nivel local hotărârile cu privire la dezvoltarea comunității sunt, în mare măsură, apanajul bărbaților. Doar 42,8% din respondenți insistă asupra rolului egal al genurilor în luarea deciziilor cu privire la comunitate. Altfel spus, deși cantitativ înregistrăm o implicare mai sporită a femeilor, acest lucru nu presupune influență majoră asupra deciziilor adoptate aparent colectiv. Deciziile cu privire la dezvoltarea comunității, oricum, aparțin bărbaților.

Sursa: Barometrul de gen

link catre sursa: https://www2.unwomen.org/…/barometrul%20de%20gen_rom…