Din nou despre gender. Care este nivelul de egalitate dintre femei și bărbați în Moldova?

👆Anual, de 8 martie, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) lansează Indexul Egalității de Gen, pentru a analiza și înțelege care sunt progresele și regresele înregistrate în asigurarea oportunităților egale pentru femeile și bărbații din Republica Moldova.
Indexul Egalității de Gen măsoară nivelul egalității între femei și bărbați pe 6 domenii cheie. Acesta este calculat în baza a 31 de indicatori de impact, grupați în șase categorii relevante: Piața Muncii, Politică, Educație, Accesul la Resurse, Percepții și Stereotipuri, Sănătate.
=========================================
📈📉📊 Astfel, în urma studiului s-a ajuns la anumite constatări generale și anume:
❗️ Inegalitatea dintre femei şi bărbaţi în Moldova s-a mărit în ultimul an.
Calcularea noilor valori pentru ariile cheie ale Indexului Egalităţii de Gen în 2021, a evidenţiat o diminuare a nivelului mediu al egalităţii între femei şi bărbaţi. În 2021, Indexul se echivalează cu 59 de puncte din maximum 100, ceea ce e cu un punct mai mic decât în anul precedent.
Cu tendinţele actuale, Moldova s-a îndepărtat şi mai mult de la înregistrarea egalităţii între femei şi bărbaţi.
😷Criza cauzată de pandemia CODIV-19 scade şi mai mult din şansele femeilor de a se bucura de oportuniţăţi egale cu bărbaţii.
Recentele studii elaborate de CPD, cu privire la impactul pandemiei asupra egalităţii de gen, au evidenţiat că, măsurile instaurate pentru depăşirea efectelor coronavirusului, au accentuat inechităţile de gen şi aşa semnificative în divizarea responsabilităţilor de îngirjire şi au determinat o retragere parţială sau totală şi mai mare a femeilor de pe piaţa muncii.
CONSTATĂRI PENTRU FIECARE ARIE
💼 PIAȚA MUNCII
În Moldova, inegalităţile de gen în ocupare se acutizează. Conform ultimelor date oferite de BNS, cu referire la situaţia ocupaţională a femeilor şi a bărbaţilor, se observă menţinerea unor inechităţi semnificative de gen, care au repercusiuni negative preponderent asupra femeilor.
Situaţia epidimiologică din ţară, cauzată de coronavirus, a expus mai multe femei în faţa vulnerabilităţii ocupaţionale.
Analiza comparativă a ratei de ocupare a femeilor şi a bărbaţilor în trimestrul III al anilor 2019 şi 2020 relevă o retragere mai pronunţată a primelor din câmpul muncii, ceea ce a determinat şi o intensificare a inegalităţii de gen în 2020. Dat fiind declararea stării de urgenţă în ţară, începând cu martie 2020, accentuarea diferenţelor de gen pot fi asociate măsurilor instaurate la nivel naţional întru depăşirea efectelor negative ale crizei pandemice. Astfel, sistarea activităţii instituţiilor educaţionale, distanţarea socială etc. au avut repercusiuni directe asupra retragerii (parţială sau totală) a mai multor femei de pe piaţa muncii. Una dintre formele de retragere fiind şi telemunca. Sondajele naţionale de opinie desfăşurate de CPD şi UN Women în iunie şi noiembrie 2020 au relevat o tranziţie mai mare a femeilor la această noua formă de prestare a muncii (figura 5). Dacă acest mod de muncă nu va fi normalizat și va continua să fie specific mai mult femeilor, atunci riscăm să avem o nouă formă de segregare a muncii în bază de gen.
🖋POLITICĂ
În ultimii ani se observă o tendinţă pozitivă în rândul celor ce consideră că femeile pot fi implicate în procesul decizional. Datele sondajelor de opinie desfăşurate la comanda CPD în ultimii ani, arată o tendinţă progresivă în sensul percepţiilor acestora cu privire la oportuniţăţile egale ale femeilor şi a bărbaţilor de a fi implicaţi în politică. Dacă în 2018, ponderea celor care susţineau afirmaţia că femeile nu au ce căuta în politică era de circa 30%, atunci la 4 ani distanţă, procentul dat s-a micşorat considerabil – 16,6%.
Tot în rândul celor mai reticenţi în a încuraja şi promova femeile în funcţii de decizie se aliniază şi persoanele cu un nivel scăzut de educaţie şi cele cu un nivel economic mai redus. În acest context, măsurile întreprinse de autorităţi în scopul educării societăţii în asigurarea oportunităţilor egale de gen ar trebui să ţintească în mod prioritar spre aceste categorii. Intervenţia respectivă va contribui la diminuarea perpetuării unor stereotipuri de gen care au efecte directe asupra şanselor femeilor de a accede în politicul mare şi de a avea o reprezentare mai bună de gen în legislative.
📚 EDUCAȚIA
Doar a cincea parte din persoanele angajate au beneficiat de instruiri pentru sporirea calificării profesionale în 2019, femeile fiind mai predispuse să investească în astfel de activităţi. Un sondaj de opinie desfăşurat de CPD în 2019 în rândul persoanelor angajate a permis să identificăm şi unele constatări cu referire la ponderea celor care au frecventat vreun curs orientat spre perfecționarea profesională. Astfel, s-a surprins faptul că tocmai 77,6% dintre angajați au oferit un răspuns negativ la această etapă. Comparativ cu experiența internațională, Moldova se clasează pe locul patru de la finalul listei, fiind precedată doar de Grecia, Bulgaria și România.
În condiţiile pandemice, nu excludem că reticenţa de a investi în calificarea profesională se va menţine pronunţată s-au chiar se va intensifica în timp.
Din nou despre gender. Care este nivelul de egalitate dintre femei și bărbați în Moldova?
Derulează în sus